În ultimii ani, conștientizarea calității aerului interior a devenit o preocupare majoră pentru foarte multe persoane. În timp ce ne concentrăm adesea atenția pe poluanți vizibili sau ușor detectabili, există un pericol invizibil care se poate ascunde chiar în pereții caselor noastre – radonul. Acest gaz inodor, incolor și insipid reprezintă o amenințare subtilă, dar semnificativă pentru sănătatea noastră și a celor dragi.
Înțelegerea riscurilor asociate cu prezența radonului în locuințe este importantă pentru protejarea sănătății familiilor noastre. În ciuda pericolului pe care îl reprezintă, mulți proprietari de case rămân neinformați sau indiferenți față de această problemă vitală.
Într-o eră în care focusul cade tot mai mult pe îmbunătățirea calității vieții, gestionarea nivelurilor de radon din casele noastre ar trebui să fie o prioritate. Utilizarea unor soluții moderne, precum sistemele de ventilare bazate pe ventilatoare clasice sau pe sisteme de tip recuperatoare de căldură, alături de folosirea de ventilatoare de baie, poate juca un rol important în menținerea unui mediu interior sănătos și sigur.
Pe parcursul acestui articol, vom explora în detaliu mai multe despre ce e radonul, de unde vine radonul, care sunt riscurile asociate expunerii la acest gaz, și, cel mai important, cum putem să ne protejăm eficient împotriva lui. Vom discuta, de asemenea, despre metodele de detectare și măsurare, precum și despre strategiile eficiente de reducere a nivelurilor de radon în locuințe și clădiri.
Cuprins:
- Ce este și de unde provine radonul în locuințe – definiții + caracteristici
- Radonul, pericolul din pereții caselor – riscurile asociate cu expunerea sau intoxicația cu radon
- Detectarea și măsurarea radonului – soluții de eliminare a radonului din locuință
3.1. Strategii de eliminare a radonului din casă cu ajutorul tehnologiilor de îmbunătățire a calității aerului
3.2. Radonul în România – situație actuală și perspective
3.3. Reglementări și recomandări ale autorităților privind protecția populației împotriva radonului
1. Ce este și de unde provine radonul în locuințe - definiții + caracteristici

Sursa foto: shutterstock.com
Dacă nu ești familiar cu ce este radonul, este bine să știi că este un gaz nobil radioactiv, descoperit în anul 1900 de fizicianul german Friedrich Ernst Dorn. Înregistrat în tabelul lui Mendeleev cu numărul atomic 86, radonul este un gaz cu proprietăți unice care îl fac atât fascinant din punct de vedere științific, cât și periculos pentru sănătatea umană.
Iată de ce este vital să acordăm atenție radonului:
- Omniprezență. Radonul poate fi prezent în orice tip de clădire, indiferent de vechimea sau de locația acesteia.
- Efecte pe termen lung. Expunerea cronică la nivele ridicate de radon poate duce la probleme grave de sănătate.
- Prevenție și control. Cu informații și măsuri adecvate, nivelurile de radon pot fi detectate și reduse eficient.
Caracteristicile principale ale radonului:
- Este un element radioactiv incolor, inodor și insipid, este imposibil de detectat fără instrumente specializate;
- Radonul este un element gazos perceptibil la temperatura camerei;
- Radonul este cel mai greu gaz natural cunoscut, de aproximativ 8 ori mai dens decât aerul;
- Radonul este radioactiv, cu un timp de înjumătățire de 3,8 zile;
De unde provine radonul? Formarea și originea radonului
Radonul este produsul descompunerii radioactive naturale a uraniului, un element prezent în cantități mici în aproape toate tipurile de roci și soluri. Procesul de formare a radonului implică următorii pași:
- Descompunerea uraniului în radiu;
- Scindarea radiului în radon;
- Eliberarea radonului sub formă de gaz în sol și apă.
Acest proces continuu asigură o sursă constantă de radon în mediul înconjurător.
Unde se găsește radonul în mediul înconjurător?
Radonul se poate acumula în diverse locuri, dar cele mai relevante și periculoase pentru sănătatea umană sunt:
- Sol și roci. Principala sursă de radon, în special în zonele cu concentrații mai mari de uraniu.
- Apa subterană. Radonul se poate dizolva în apa din pânza freatică, ajungând astfel în fântâni și puțuri.
- Materiale de construcție. Anumite materiale, precum granitul sau unele tipuri de beton, pot conține urme de uraniu și pot emite radon.
- Aerul interior. Radonul se poate acumula în spațiile închise, în special în subsoluri și la parterul clădirilor.
- Aerul exterior. Concentrațiile de radon sunt de obicei mult mai mici decât în spațiile închise.
De unde vine radonul în casele noastre?
Radonul poate pătrunde în locuințe prin diverse căi:
- Fisuri în fundații și podele;
- Spații în jurul țevilor și cablurilor;
- Materiale de construcție poroase;
- Ape din fântâni sau puțuri contaminate;
- Prin difuzie directă din sol.
Este important de menționat faptul că nivelurile de radon pot varia semnificativ chiar și între casele vecine, în funcție de geologia locală și caracteristicile construcției.
Înțelegerea originii și comportamentului radonului este esențială pentru a aborda eficient riscurile asociate acestuia. În timp ce prezența sa în mediu este naturală și inevitabilă, concentrațiile ridicate în spațiile interioare reprezintă o preocupare majoră pentru sănătatea umană.
Pentru a menține un mediu interior sănătos, pe lângă gestionarea nivelurilor de radon, este important să acordăm atenție și altor aspecte ale calității aerului. Pentru a menține un mediu interior sănătos, pe lângă gestionarea nivelurilor de radon, este important să acordăm atenție și altor aspecte ale calității aerului, cum ar fi ventilația adecvată. Sistemele de ventilare cu recuperare de căldură (HRV – Heat Recovery Ventilation) sunt soluții eficiente pentru asigurarea unui flux continuu de aer proaspăt în clădiri, fără pierderi semnificative de energie. Aceste sisteme funcționează prin extragerea aerului viciat din interior, recuperând căldura din acesta și folosind-o pentru a preîncălzi aerul proaspăt introdus din exterior. Astfel, nu doar că mențin un nivel optim de oxigen și elimină umiditatea excesivă și poluanții, dar contribuie și la eficiența energetică a locuinței.
În special în casele moderne bine izolate, unde ventilația naturală poate fi insuficientă, HRV-urile devin esențiale pentru prevenirea acumulării de poluanți și radon, fără a compromite confortul termic. În plus, sistemele de ventilație centralizată, integrate în noile construcții, asigură o distribuție uniformă a aerului proaspăt în întreaga locuință și reduc riscul de formare a presiunilor negative, care ar putea atrage radonul din sol
În secțiunile următoare, vom explora în detaliu riscurile asociate expunerii la radon și vom discuta mai apoi despre niște metode eficiente de detectare, reducere a concentrației și eliminare a radonului din case.
2. Radonul, pericolul din pereții caselor - riscurile asociate cu expunerea sau intoxicația cu radon

Sursa foto: shutterstock.com
Expunerea la radon reprezintă o amenințare semnificativă pentru sănătatea umană, cu efecte pe termen lung care pot fi deosebit de grave. Este foarte important să înțelegem în profunzime riscurile asociate cu acest gaz radioactiv pentru a aprecia importanța măsurilor preventive și a acțiunilor de reducere a expunerii.
Efectele asupra sănătății în cazul intoxicației cu radon
- Cancer pulmonar
- Radonul este recunoscut ca a doua cauză principală a cancerului pulmonar, după fumat.
- Organizația Mondială a Sănătății estimează că între 3% și 14% din cazurile de cancer pulmonar sunt atribuibile expunerii la radon.
- Riscul crește proporțional cu nivelul de expunere și durata acesteia.
- Efectele radonului asupra sistemului respirator
- Expunerea prelungită la radon poate duce la iritații ale căilor respiratorii.
- Poate exacerba simptomele astmului și ale altor afecțiuni pulmonare preexistente.
- Efectele radonului asupra sistemului cardiovascular
Unele studii recente sugerează o posibilă legătură între expunerea la radon și un risc crescut de boli cardiovasculare.
- Efectele radonului asupra sistemului imunitar
Unele cercetări preliminare indică potențiale efecte negative asupra funcției imunitare în cazul expunerii cronice la radon, cum ar fi:
- Stres oxidativ și daune ADN;
- Radiațiile emise de radon și produșii săi de dezintegrare pot cauza daune la nivel celular și genetic.
Grupuri de risc și factori agravanți
- Fumătorii
Riscul de cancer pulmonar este semnificativ mai mare pentru fumătorii expuși la radon comparativ cu nefumătorii. Efectul sinergic între fumat și expunerea la radon amplifică dramatic riscul de cancer pulmonar.
- Copiii și adolescenții
Sunt mult mai vulnerabili datorită faptului că plămânii lor sunt în dezvoltare. Expunerea timpurie poate crește riscul de probleme de sănătate pe parcursul vieții.
- Persoane cu afecțiuni respiratorii preexistente
Cei cu astm, BPOC sau alte boli pulmonare pot experimenta o agravare a simptomelor lor.
- Lucrătorii în subteran
Minerii, lucrătorii în construcții subterane sau personalul din peșteri turistice pot fi expuși la niveluri mai ridicate de radon.
- Rezidenții din zone cu risc crescut de radiații
Persoanele care locuiesc în regiuni cu concentrații naturale ridicate de radon în sol sunt expuse unui risc mai mare radiații.
Factori care pot agrava efectele expunerii la radon
- Timpul petrecut în interior. Cu cât petrecem mai mult timp în spații închise cu nivele ridicate de radon, cu atât riscul crește.
- Ventilația inadecvată. Lipsa unei ventilații corespunzătoare poate duce la acumularea de radon în spațiile interioare.
- Sezonalitate. Nivelurile de radon tind să fie mai ridicate în timpul iernii, când casele au o aerisire deficitară.
- Caracteristicile clădirii. Casele cu subsoluri sau construite direct pe sol pot prezenta un risc mai mare de acumulare a radonului.
- Calitatea generală a aerului interior. Prezența altor poluanți de interior poate exacerba efectele negative ale expunerii la radon.
În fața acestor riscuri, este esențial să adoptăm o abordare proactivă în gestionarea calității aerului din locuințele noastre. Utilizarea de purificatoare de aer concomitent cu ventilatoarele de aerisire poate ajuta la reducerea altor poluanți care ar putea interacționa negativ cu radonul. De asemenea, menținerea unui nivel optim de umiditate prin folosirea de umidificatoare de aer, sau dimpotrivă de dezumidificatoare de aer, poate contribui la crearea unui mediu interior mai sănătos și mai puțin propice acumulării de radon.
Conștientizarea acestor riscuri ne motivează să luăm măsuri concrete pentru eliminarea radonului din casă și să ne protejăm pe noi și pe cei dragi de efectele potențial devastatoare ale expunerii cronice la acest gaz radioactiv. În secțiunile următoare, vom explora câteva metode eficiente de detectare și reducere a nivelurilor de radon din locuințe, prin exemplificarea unor instrumentele necesare pentru a crea un mediu de viață mai sigur și mai sănătos.
3. Detectarea și măsurarea radonului - soluții de eliminare a radonului din locuință

Sursa foto: ecovent.ro
Identificarea prezenței și concentrației radonului în locuințe este un pas esențial către protejarea sănătății individuale și a celor dragi. Dat fiind că radonul este, așa cum ai văzut deja, inodor, incolor și insipid, detectarea sa necesită echipamente specializate și metode specifice.
Metode de măsurare a radonului în spații interioare
Există două categorii principale de teste pentru măsurarea radonului:
Teste pe termen scurt (2-7 zile):
- Pot fi niște dispozitive cu cărbune activ care absorb radonul și sunt analizate în laborator.
- Detectoare cu integrare electrostatică care măsoară ionii produși de dezintegrarea radonului.
- Camere de ionizare care oferă rezultate rapide, dar pot fi mai puțin precise.
Teste pe termen lung (minim 3 luni):
- Detectoare care înregistrează urmele particulelor alfa emise de radon.
- Dispozitive electronice continue care monitorizează și înregistrează nivelurile de radon în timp real.
Procesul de măsurare a radonului include mai multe etape, după cum urmează:
- Plasarea dispozitivului de testare în cea mai joasă zonă locuită a casei, de obicei subsolul sau parterul.
- Menținerea ferestrelor și ușilor închise în timpul testului (cu excepția intrărilor și ieșirilor normale).
- Evitarea plasării dispozitivului lângă surse de căldură, umiditate sau curenți de aer.
- Trimiterea dispozitivului la un laborator acreditat pentru analiză (în cazul testelor pasive) sau citirea rezultatelor direct de pe dispozitiv (pentru monitoarele electronice).
Interpretarea rezultatelor și niveluri de acțiune
Rezultatele testelor de radon sunt exprimate în becquereli pe metru cub (Bq/m³) sau în picocurie pe litru (pCi/L). Iată cum se interpretează aceste rezultate:
- Sub 100 Bq/m³ (2.7 pCi/L): nivel considerat sigur, fără acțiuni necesare.
- 100-300 Bq/m³ (2.7-8.1 pCi/L): nivel moderat, se recomandă măsuri de reducere.
- Peste 300 Bq/m³ (8.1 pCi/L): nivel ridicat, acțiuni de reducere necesare cât mai curând posibil.
Este important de menționat faptul că Organizația Mondială a Sănătății recomandă menținerea nivelurilor de radon sub 100 Bq/m³.
Factori care pot influența rezultatele măsurătorilor:
- Variații sezoniere. Nivelurile de radon pot fi mai ridicate în timpul iernii.
- Condiții meteo. Presiunea atmosferică și precipitațiile pot afecta concentrațiile de radon.
Schimbări în utilizarea locuinței. Modificările în sistemul de ventilație sau renovările pot influența nivelurile de radon.
Pentru o evaluare cât mai precisă, se recomandă efectuarea mai multor teste în diferite perioade ale anului.
3.1. Strategii de eliminare a radonului din casă cu ajutorul tehnologiilor de îmbunătățire a calității aerului
Odată ce au fost detectate niveluri ridicate de radon în locuința ta, este esențial să iei măsuri pentru reducerea concentrației acestui gaz periculos. Există mai multe strategii eficiente pentru eliminarea radonului din casă, care pot fi implementate în funcție de severitatea problemei și caracteristicile specifice ale clădirii.
- Strategii de ventilație adecvată și eliminare a radonului din casă
Depresurizarea solului sub fundație (Active Soil Depressurization – ASD):
- Aceasta este considerată cea mai eficientă metodă de reducere a concentrației de radon.
- Implică instalarea unui sistem de țevi și ventilator care extrage radonul de sub fundație și îl elimină în exteriorul casei.
- Poate reduce nivelurile de radon cu până la 99%.
Îmbunătățirea ventilației naturale:
- Se realizează prin deschiderea frecventă a ferestrelor și ușilor pentru a permite circulația aerului.
- Instalarea de ventilatoare de aerisire în subsoluri și spații mici fără ferestre către exterior.
- Această metodă este mai puțin eficientă în climatul rece sau în zonele cu umiditate ridicată.
Etanșarea fisurilor și a golurilor
- Se rezumă la sigilarea fisurilor din podele și pereți, în special în subsol.
- Etanșarea în jurul țevilor și a altor penetrări ale fundației.
- Deși nu trebuie considerată drept unică măsură eliminatorie, etanșarea poate îmbunătăți eficiența altor metode de reducere a radonului.
Presurizarea spațiului interior al casei
- Înseamnă utilizarea unui sistem de ventilație mecanică pentru a crea o presiune pozitivă în interiorul casei.
- Această metodă poate preveni infiltrarea radonului, dar poate crește costurile de încălzire și răcire.
Prin combinarea acestor strategii de reducere a nivelului de radon cu implementarea unor sisteme de ventilare eficiente, cum ar fi sistemele de ventilare centralizată și cele cu recuperare de căldură, poți optimiza semnificativ calitatea aerului din interiorul casei tale. Aceste sisteme asigură un schimb constant de aer proaspăt, eliminând aerul viciat și prevenind acumularea de poluanți. Utilizarea purificatoarelor de aer, umidificatoarelor de aer și dezumidificatoarelor de aer devine și mai eficientă atunci când este combinată cu ventilația mecanică controlată, menținând astfel un mediu mai sănătos și mai sigur pentru tine și familia ta. Reducerea nivelurilor de radon nu este doar o măsură de precauție, ci o investiție esențială în sănătatea pe termen lung a tuturor celor care locuiesc în casă.
3.2. Radonul în România - situație actuală și perspective
Problema radonului din locuințele din România a căpătat o importanță crescută în ultimii ani, pe măsură ce conștientizarea riscurilor asociate acestui gaz radioactiv a crescut la nivel global.
Zonele cu risc crescut de radon în locuințe
Radonul nu este distribuit uniform în România, existând anumite zone geografice cu concentrații mai ridicate:
Zonele montane și submontane:
- Carpații Orientali și Meridionali prezintă un risc mai mare datorită substratului geologic bogat în uraniu.
- Județe precum Harghita, Covasna, și părți din Brașov și Sibiu sunt considerate zone de risc.
Platoul Transilvaniei:
- Structura geologică a regiunii favorizează acumularea de radon.
- Județele Cluj, Alba, și Mureș au raportat niveluri semnificative de radon în locuințe.
Zonele cu activitate minieră istorică:
- Regiunile cu foste mine de uraniu, cum ar fi Băița (Bihor) sau Ciudanovița (Caraș-Severin), prezintă riscuri mai mari de iradiere cu radon.
Arii urbane specifice:
- Chiar și în orașe mari precum București, au fost identificate „puncte fierbinți” cu concentrații ridicate de radon, demonstrând că problema nu este limitată doar la zonele rurale sau montane.
3.3. Reglementări ale autorităților privind protecția populației împotriva radonului
În fața riscurilor pe care le prezintă radonul, autoritățile naționale și internaționale au elaborat o serie de reglementări și recomandări menite să protejeze populația. În continuare, vom explora în mod telegrafic cadrul normativ și sfaturile practice pentru gestionarea radonului în locuințe și clădiri publice.
Reglementări la nivel european:
- „Directiva 2013/59/Euratom” a Consiliului UE stabilește standarde de securitate de bază pentru protecția împotriva pericolelor prezentate de expunerea la radiații ionizante, inclusiv radon.
- Nivelul de referință recomandat pentru concentrația medie anuală de radon în aerul interior nu trebuie să depășească 300 Bq/m³.
Legislația națională din România:
- „Legea nr. 301/2015” privind stabilirea cerințelor de protecție a sănătății populației în ceea ce privește substanțele radioactive din apa potabilă transpune parțial Directiva UE menționată anterior.
- „Ordinul Ministrului Sănătății nr. 381/2004” privind aprobarea Normelor sanitare de bază pentru desfășurarea în siguranță a activităților nucleare include prevederi referitoare la radon.
Planul Național de Acțiune la Radon:
- Este elaborat de autoritățile române în conformitate cu cerințele UE.
- Vizează reducerea riscului de cancer pulmonar atribuibil expunerii la radon în locuințe, la locul de muncă și în alte clădiri cu acces public.
Standarde pentru construcții noi:
- Se rezumă la implementarea unor norme de construcție care să includă măsuri de prevenire a pătrunderii radonului în clădiri.
- Conform Reglementării Tehnice din 13 Octombrie 2023 privind metodele de prevenire și control al pătrunderii radonului în clădirile noi, publicată în Monitorul Oficial cu numărul 973: „se impune determinarea indicelui de radon (IR) pe amplasamentul viitoarei construcții.” (înainte de construcția ei propriu-zisă).
- Se recomandă utilizarea de materiale de construcție cu emisii reduse de radon.
Fiecare pas pe care îl facem pentru a reduce expunerea la radon este o investiție în sănătatea noastră pe termen lung. Prin combinarea vigilenței în privința radonului cu o abordare holistică a calității aerului interior și folosind soluții precum cele oferite de ventilația inteligentă (cu recuperare de căldură și ventilare centralizată) ne asigurăm că aerul pe care îl respirăm acasă este cât mai sănătos posibil.
În concluzie, deși radonul reprezintă un pericol invizibil, nu suntem lipsiți de apărare în fața sa. Prin conștientizare, acțiune promptă și utilizarea inteligentă a tehnologiilor moderne, cum ar fi sistemele de ventilare recuperatoare de căldură, cele cu ventilare centralizată, dar și a dezumidificatoarelor de aer, umidificatoarelor de aer și purificatoarelor de aer, îți poți transforma casa într-un spațiu sigur și sănătos. Prezența radonului în locuință nu trebuie să fie o sursă de teamă paralizantă, ci mai degrabă un catalizator care să te determine să îți asumi un rol activ în protejarea sănătății proprii și a celor dragi.
Surse de informații:
Radon
https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/radon-and-health
What is Radon and How are We Exposed to It?
https://www.iaea.org/newscenter/news/what-is-radon-and-how-are-we-exposed-to-it
Radon and your health
Am introdus tot felul de chestii pentru eliminarea mirosului urat din baie în zadar mirosul nu dispare am aerisire continuu în zadar mirosul nu dispare nu înțeleg ce se poate face în continuare